în roci mai moi, pline cu fosile de dinozauri. Și așa, un râu hoinar a făcut posibilă descoperirea fosilelor de dinozauri în malurile noii sale albii.
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() Câmpuri cu ferigipe Valea DinozaurilorChei în Granitpe Valea SibișeluluiCâmpuri cu bulgări de granitpe Valea DinozaurilorUrmele ghețarilordin Munții RetezatBombă vulcanicăîn zona Densuș-ȘteiOuă de dinozauriexpuse în Centrul de Informare al GeoparculuiSedimente marinede acum 28 de milioane de ani, la Fizești |
|||||||
|
|||||||
|
|
Ghețarii și Țara HațeguluiȚara Hațegului poartă urmele ultimelor glaciațiuni din Cuaternar. Deși ghețarii propriu-ziși erau pe tărâmurile înalte ale Munților Retezat, jos în vale, urmele lor sunt peste tot. De fapt cea mai mare parte peisajului depresiunii Hațegului este ”opera” ultimelor glaciațiuni. Despre ghețariGhețarii nu sunt formați din apă înghețată ci din grămezi de zăpadă, adunate după sute de ninsori și comprimate sub propria greutate. Zăpada compactă din ghețari nu se comportă ca gheața. Poate să curgă de-a lungul văilor, să ”sară” peste obstacole și chiar să șlefuiască din stânci.
Ghețari și granitGhețarii din Munții Retezat au șlefuit văi largi în inima de granit a munților. Iar atunci când ghețarii au început să se topească au cărat în vale bucățile de granit smulse din pereții muntelui. Cum s-a întâmplat acest lucru? Odată cu încălzirea climei, gheața a început să se topeacă iar apa ¨adunat㨠atâta timp în ghețar s-a transformat în râuri repezi cu debit bogat care au săpat văi și au cărat la poalele munților bucăți mari de granit. Atunci când ghețarii s-au topit în întregime, râurile și-au pierdut din forță și apele lor s-au retras. Multe blocuri de granit au rămas abandonate de ape pe platourile de la marginea munților. Și încetul cu încetul, sub acțiunea ploii și înghețului s-au transformat în bulgări de granit. Iar astăzi, la poalele Munților Retezat, câmpuri întinse cu astfel de bulgări de granit. Râul pierdut al Hațegului și descoperirea fosilelor de dinozauriSe pare că odată cu topirea ghețarilor, apele râurilor au năvălit cu așa forță în depresiune, încât unele și-au găsit drumuri noi. Râul Sibișel, al treilea ca mărime din zonă, este un astfel de caz. Inițial, acest râu curgea spre Ohaba de sub piatră și se vărsa în Strei în apropiere de Vărful Poieni. Din apropiere de satele Nucșoara sau Mălăiești încă se mai poate vedea vechea albie a Sibișelului, acum o vale uscată acoperită de pajiști înverzite. Cum a fost posibil acest lucru? Apele navalnice ale Sibișelului au rupt din malul stâng și au invadat valea unui răuleț vecin. Albia acestui râu a fost lărgită cu repeziciune. În scurt timp noua vale a râului s-a afundat în roci mai moi, pline cu fosile de dinozauri. Și așa, un râu hoinar a făcut posibilă descoperirea fosilelor de dinozauri în malurile noii sale albii. |
||||||
|
|||||||